nu mai sunt calma.

da, sigur.... vise spulberate de vant.... sau de o mama 'desteapta' care crede ea ca tot ce face este perfect, ori ca toate deciziile pe care le ia sunt cele mai bune... vise spulberate de vantul rece al iernii in care m'am pierdut candva, singura in multimea de oameni cu placi si schiuri, care nu isi mai gaseau locul, poate asa cum nici eu nu mi'l gasisem pe al meu... un vis spulberat de prea multa dorinta si prea multa incredere in faptul ca totul se va intampla asa cum planuisem... ''viata'i ce se'ntampla'n timp ce'ti faci planuri''... e trist ca planurile astea nu prea isi gasesc corespondent si in realitate.... cine stie unde vom fi peste un an???